Noua dimensiune a divertismentului

Divertismentul a devenit parte a vieții noastre. Este universul nostru paralel în care alegem să evadam, din când în când, din viața obișnuită, adesea stresantă. Filmele, teatrul, muzica, sportul și toate formele de artă creativă au puterea de a duce publicul dincolo de limitele gândirii conceptuale prin crearea de emoții și experiențe puternice. Vedem tot mai mulți oameni alegând, într-un mod conștient, tipul și conținutul divertismentului pe care sunt dispuși să îl experimenteze. Difuzorii de media și televiziune, avand o abordare orientată spre produs, își pierd locul privilegiat în favoarea platformelor și aplicațiilor private axate pe personalitatea și dorințele clienților. Acest lucru nu este, insa, întâmplător. Mass-media este adesea utilizată ca instrument de manipulare, informațiile și conținutul sunt îndoielnice. Divertismentul și știrile false sunt adesea puse împreună și folosite pentru a crea panică și teamă. Privind imaginea de ansamblu, consumatorii secolului 21 sunt ființe umane evoluate, cu acces la informație, subestimati adesea de cei care sunt prea ocupați politic pentru a-i observa.
Există o nouă eră a divertismentului. Formele interactive de divertisment și produsele personalizate declanșează implicarea emoțională și reacțiile pozitive ale publicului, pregătit fiind pentru aventură și adrenalină. Clienții trec de la o stare pasivă de contemplare la o stare activă, gata să se implice în scenariu, împreună cu personajele preferate. Unii pot fi entuziasmati să fie implicați chiar si în rezolvarea problemelor sau în luarea deciziilor. În schimbul loialității lor, animatorii trebuie să ofere clienților un conținut corect, original și inspirațional.
Divertismentul sub formă de cult al celebritatii, poveștile, cancanurile și reality show-urile, precum și psihologia din spatele acestuia, explică influența vedetelor asupra publicului. Aspectele psihologice ale participării active și pasive ale oamenilor la aventura mentală și emoțională sunt explicate în principal prin următoarele argumente:
1. Identificarea cu personajele, în special a generației tinere, care aduce în discuție un subiect sensibil despre etică, funcția educațională și inspirațională a industriei divertismentului;
2. Fantezia și rolul ei terapeutic prin divertisment, sunt adesea folosite ca poarta de evadare pentru depășirea frustrărilor și atenuarea durerii;
3. Proiecția, unde oamenii tind să-și proiecteze emoțiile sau starea de spirit asupra unui personaj sau poveste;
4. Regresia, ca amintire a trecutului, unde oamenii se întorc în timp si retrăiesc acele momente unice sau acele parti ale copilului lor interior.
Indiferent de forma de divertisment pe care fiecare consumator alege să o experimenteze, de la simplul interes până la implicarea efectivă sau chiar dependență, animatorii poartă responsabilitatea pentru conținuturile lor, tinand cont de faptul ca au un impact atât de puternic asupra vieții oamenilor.